Analiza palinologica vizeaza reconstituirea succesiunii vegetatiei intr-o secventa cronologica.
Fiecare nivel al secventei face obiectul unei numarari a sporilor si polenului.Se estimeaza, in general, ca trebuie numarate minimum 200 grauncioare pe lamela pentru a obtine valori reprezentative.
Pentru fiecare nivel se calculeaza procentajul fiecarui taxon, in raport cu totalul grauncioarelor: ansamblul arata spectrul polinic al acestui nivel (care se poate reprezenta printr-o histograma de frecvente).
Exemplu : nivelul X
| taxon | Numarul graunciorilor socotiti | procentaj |
| A | 20 | 10 |
| B | 19 | 9,5 |
| C | 10 | 5 |
| D | 40 | 20 |
| E | 4 | 2 |
| F | 36 | 18 |
| G | 70 | 35 |
| altele/nedeterminate | 1 | 0,5 |
| Total | 200 | 100 % |
Remarca : Sporii de muschi de turba sunt exclusi din procentaj, fiindca sporulatia muschilor este neregulata si aportul local in turbarie, uneori foarte abundent, poate deforma spectrul taxonilor regionali.
Spectrul da o imagine ‘’instantenee‘’ a vegetatiei in momentul dat. Socotind sporii si polenul pe mai multe niveluri, se poate observa de-a lungul vremii, o evolutie a procentajului fiecarui taxon.
Pentru a realiza o diagrama polinica, se aduc pe un grafic:
- pe ordonata, adancimea de unde mostra a fost recoltata;
- pe abscisa, procentajele respective ale speciilor observate.
Daca nivelurile succesive sunt suficient de apropiate, se pot interpola procentajele si trasa curbe continuue ale evolutiei diferitilor taxoni.
Se vor separa taxonii arborescenti (polen de arbori si arbusti = AP, poleni arborescenti) de taxonii non-arborescenti (spori si polen de plante erbacee = NAP. Polen non-arborescent)
Aceasta distinctie permite calcularea raportului AP/total a fiecarui nivel si de a pune in grafic evolutia sa. Un raport AP/total crescut indica un mediu inchis (impadurit), in timp ce raportul AP/total slab indica un mediu deschis, dominat de erbacee.